Trei în unu! În Muntenegru

E cam înnorat și ploaia tocmai a încetat la ora când scriu aceste rânduri. Dar eu mă simt bine, sunt obosit de moarte, dar bucuros că antrenamentele îmi merg așa cum trebuie.
De câteva zile bune – le-am cam pierdut șirul – sunt la Igalo, în Muntenegru, unde mă antrenez alături de lotul național de triatlon al Serbiei. E o mare șansă pentru mine.
Practic triatlonul de 11 ani deja (Doamne, cum trece timpul!) și mai de fiecare dată tânjesc în sezonul rece să am alături de un grup de cicliști, alergători sau înotători, alături de care să pot trece mai ușor peste antrenamentele lungi, de acumulare, și peste kilometrii care se tot adună și uneori ai senzația că nu se mai termină.
De cele mai multe ori am fost singur în lumea mea, acolo unde nimeni nu mă poate vedea,
antrenându-mă solitar prin București sau prin Cornești (Timișoara). Acum este însă altfel. Am alături un grup de sportivi bine pregătiți, alături de care mă antrenez mai cu spor. Întotdeauna mergem umăr la umăr la antrenamentele de alergare sau ciclism, la înot încă mai am probleme, dar progresez. Progresez continuu, asta e important.
E tare bine să ai alături pe cineva de valoare apropiată. Îmi doresc ca și în România să existe cluburi, cu echipe de triatloniști valoroși care să se pregătească împreună.
Dar să revin la Igalo… Așadar, aici am nu doar o echipă comună de antrenament, ci și un loc potrivit pentru pregătire. Plus un peisaj care mai alungă din monotonia zilelor… Trei în una, ce mai!
Și pentru a vă face o idee despre cum e pe aici, aș pomeni despre palmierii, leandrii, portocalii care cresc peste tot pe aici, de marea pe care o văd din balconul camerei unde sunt cazat. Munții înconjoară locul, iar Croația este doar la patru kilometri depărtare.
Astăzi am avut un antrenament mai lung la ciclism și am ajuns prin Dubrovnik, în centrul vechi.
Ce oraș frumos… mulți turiști și un soare care ne-a cam ars, după mai multe zile în care am avut parte de ploaie…

În încheiere, aș vrea – ca de obicei – să menționez numele unor oameni fără ajutorul cărora nu aș putea progresa ca sportiv. Întâi de toate, e vorba de antrrenorul Vladimir Savici și sportivii lui. Apoi, mulțumiri speciale pentru sprijinul acordat Primăriei Orțișoara și primarului Sobolu Aleodoru, fără de care acest cantonament nu ar fi fost posibil. Apoi, tot mulțumiri și tot speciale pentru Sergiu și Florin, care au făcut tot posibilul să mă transporte în siguranță până la Belgrad, unde era punctul de plecare către Igalo.

Următoarea competiție la care voi participa este Semimaratonul Brașov Intersport. Voi fi unul dintre cele câteva sute de alergători și voi participa la crosul de 10 km, deoarece această distanță corespunde cu etapa de pregătire din această perioadă.

Vă aștept acolo și, până atunci, spor la antrenamente